Pe paginile Sfintei Scripturi avem mai multe exemple de femei care s-au pus la dispoziţia lui Dumnezeu şi au fost folosite de Dumnezeu. Una din aceste femei este Debora , despre care citim în cartea Judecători(cap.45) care a fost judecător în Israel pe timpul cînd poporul Israel era apăsat 20 de ani de canaaniţi în frunte cu împăratul lor, Iabin. Israel era într-o mare strîmtorare din cauza păcatului idolatriei şi neascultării, de aceea a strigat către Domnul şi Domnul a ridicat-o pe Debora. Vom privi la cîteva din calităţile acestei femei:
1. Debora cunoaşte voia lui Dumnezeu şi o împlineşte. Debora era prorociţă.Ea a chemat de departe pe Barac(căpetenie)şi i-a comunicat porunca lui Dumnezeu: să ia cu sine 10.000 de oameni din Israel şi să meargă să se lupte împotriva duşmanilor lor. Iabin avea 900 de care de fier, iar poporul Israel nu avea ” nici scut, nici suliţă„. Debora i-a comunicat lui Barac că Sisera , căpetenia oştirii lui Iabin, va fi dat în mîinile unei femei(Iael-femeie dintre neamuri). Ea a înţeles foarte bine voia lui Dumnzeu ,pentru că avea o relaţie cu Dumnezeu : să elibereze poporul şi i-a dat sfaturi specifice lui Barac cînd acesta trebuia să înceapă lupta.
2. Debora nu s-a temut. Înainte de a merge la luptă , Barac a insistat ca Debora să meargă cu el. Ea nu s-a temut , ci l-a urmat şi a fost alături de el pînă ce Domnul le-a dat biruinţă. De ce oare ea nu s-a temut?
3. Debora s-a încrezut în Domnul. Debora nu s-a temut să meargă cu Barac pentru că s-a încrezut în Dumnezeu şi avea siguranţă că „Domnul merge înaintea ta”. Ea a putut să se încreadă în Dumnezeu pentru că Îl cunoştea şi era ascultătoare de El.
4. Debora a ştiut să încurajeze. Ea nu a ştiut să lupte , dar a făcut un lucru foarte important pentru Barac care nu era prea încrezut şi îi era teamă, sentimentul e firesc, în momentul în care vezi în faţa ta o oştire atît de bine echipată cu aşa arme de luptă: ea a ştiut să încurajeze şi să -i dea siguranţă lui Barac:” Scoală-te, căci iată ziua cînd dă Domnul pe Sisera în mîinile tale”. Versetul următor relatează că Barac s-a repezit de pe muntele Taborului şi a trecut prin ascuţişul săbiei oştirea lui Sisera, este un rezultat al faptului că Debora l-a motivat şi a stat lîngă el ca să-l încurajeze.
5. Debora recunoaşte că biruinţa este a Domnului şi-L laudă. După ce Sisera a fost ucis de Iael şi oştirea a pierit împreună cu Iabin, Debora a cîntat o cîntare în care Îi mulţumeşte şi Îl slăveşte pe Dumnezeu , ea recunoaşte că Dumnezeu s-a luptat şi că a Lui este biruinţa. Ea îi îndeamnă pe toţi la închinare lui Dumnezeu , făcînd cunoscute lucrările Lui.
6. Debora ştie să aprecieze oamenii care sunt gata să facă voia Domnului. Vedem că ea vine cu laude la adresa lui Barac atunci cînd spune: ” Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, spre aceia din popor care sunt gata să lupte”. Barac s-a dovedit a fi gata atunci cînd Dumnezeu l-a chemat. Despre curajul Iaelei spune astfel:” Binecuvîntată să fie între femei Iael!….a lovit pe Sisera , i-a despicat capul , i-a sfărîmat şi străpuns tîmpla”. Deci, Debora ştie să aprecieze oamenii care sunt gata să slujească lui Dumnezeu , fie în mod public , fie în mod privat, aşa cum a făcut Iael.
Vedem în Debora o femeie care a fost gata să slujească Domnului în mod public , să meargă în fruntea unui popor setos de libertate, să încurajeze pe Barac şi să-I dea slavă lui Dumnezeu pentru lucrările Lui într-un context în care poporul Israel îşi alegea dumnezei străini , se închina lor şi le slujea.
Cît de mult ne punem noi la dispoziţia Lui şi suntem gata să -I slujim şi să acţionăm potrivit voii Sale ? Cum răspundem noi cînd Dumnezeu ne cheamă? Cum ne lăsăm noi folosiţi de Dumnezeu ? Avem noi biruinţe?
Dumnezeu să ne ajute să fim şi noi ca Debora şi să ne punem la dispoziţia lui Dumnezeu şi să facem voia Lui, lucrînd pentru Împărăţia lui Dumnezeu!