Urări de bine pentru vizitatorii blogului

Scumpii noştri vizitatori, acum , la finele anului 2010, vrem să vă mulţumim că aţi fost alături de noi, ne-aţi citit articolele , aţi intervenit, ne-aţi apreciat, ne-aţi încurajat şi aceasta ne-a motivat şi mai mult să scriem pentru Dvs . De fiecare dată am făcut-o cu cea mai mare plăcere şi ne-am străduit să postăm articole utile şi interesante(nu ştiu cât de bine ne-a reuşit).

Ne dorim ca în noul an, 2011, să continuăm să scriem articole care să fie conform aşteptărilor voastre, să fie spre folosul şi nevoia voastră. Ne vom bucura foarte mult dacă şi în anul care vine vă vom simţi aproape, iar noi suntem gata să vă transmitem învăţături din Cuvântul lui Dumnezeu, cartea cu cele mai înalte standarde morale şi spirituale, din care ne tragem seva pentru a exista.  Ca să realizăm ceea ce ne propunem în noul an, am fi recunoscători dacă aţi scrie la comentarii subiecte pe care aţi dori să le abordăm sau discutăm, întrebări care vă frământă sau orice altceva care ne-ar ajuta să vă fim cât mai utili în ceea ce facem.

În final vrem să vă urăm un an nou binecuvântat  şi ne rugăm ca fiecare să-L cunoască pe Dumnezeu în toată plinătatea Lui şi să crească tot mai mult în cunoaşterea Lui, pentru că în aceasta constă fericirea omului.

La mulţi ani!!!

Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa….

Iată cum relatează Biblia naşterea Domnului Isus Hristos:

Naşterea lui Isus

Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt.Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale”. Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice:  „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un Fiu, şi-I vor pune numele Emanuel” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi.” Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevasta sa.  Dar n-a cunoscut-o, până ce ea a născut un Fiu. Şi el I-a pus numele Isus.  (Evanghelia după Matei 1:18-25)

Din relatarea acestui pasaj , observăm următoarele lucruri despre naşterea lui Isus Hristos.

1.   Nu este de la un tată pământesc.

Domnul Isus a fost zămislit de Duhul Sfânt şi  când a luat trup de om nu a fost dintr-un om muritor, ci pentru că El este din Dumnezeu,  este Dumnezeu, de aceea moartea nu a avut putere asupra Lui, ci, după ce a murit, a înviat a treia zi din morţi, pentru ca noi să cunoaştem că El este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ne poate mântui sufletele noastre.

2.   A  fost profeţită.

Nu a fost o naştere ştiută şi aşteptată doar de părinţi şi rude, ci era o naştere profeţită  cu sute de ani înainte de a avea loc  şi era aşteptată de tot poporul, pentru că…

3.  Ca să mântuiască pe poporul Lui de păcatele sale.

Acesta este unicul scop pentru care Isus Hristos a venit din slava Sa cerească, S-a născut dintr-o fecioară, luând chip de om şi  anume ca să moară pentru păcatele omenirii,  să moară în locul nostru. Omul doar trebuie să devină parte din poporul Lui şi aceasta are loc atunci când intră în legământ cu El prin pocăinţă.

Dumnezeu să ne ajute ca să înţelegem cu toţii pentru ce S-a născut  Domnul Isus şi ca la această sărbătoare să-L sărbătorim pe El.  Dacă încă nu am intrat în legământ El, atunci în aceste zile este o ocazie deosebită ca să ne pocăim.

Colind „Într-un grajd, într-o iesle”

Mărturie-adevărul despre planurile activiştilor homosexuali

„Eu vorbesc din experienţa mea atunci când afirm că un om nu se naşte homosexual. Este o alegere pe care eşti influenţat să o faci din cauza mediului sau vieţii de acasă şi a drumului pe care te atrag alţii. Cred că, cu cât este mai slab de înger un om, cu atât este mai influenţabil într-o direcţie sau alta…”

Este un fragment dintr-o mărturie a unui fost homosexual din Statele Unite ale Americii, care  explică această practică din experienţa proprie şi prezintă care sunt adevăratele motivaţii  ale  activiştilor homosexuali.Vă invit să citiţi acest articol  şi să vă expuneţi pe marginea lui…http://www.homosexualitate.ro/simpson.ht

Pericol pentru societate: Moldova 1 intenţionează să difuzeze filme de promovare a homosexualitătii

Iată ce film documentar intenţiona Televiziunea Naţională Moldova 1 să difuzeze. Deocamdată s-a decis amânarea acestuia, datorită protestului iniţiat de „ProFamilia”.

Este o altă modalitate a organizaţiei „Gender- Doc M” de a  promova homosexualitatea printre cetăţenii Republicii Moldova. Aceştia se ascund după  drepturile omului.  Homosexulitatea(sodomia)  trebuie să fie discriminată, ca şi prostituarea, curvia şi alte practici amorale, deoarece afectează întreaga societate, aducând cu sine consecinţe grave atât pentru individ ,cât şi pentru naţiune, pentru că cufundă în imoralitate şi este o lovitură la celula de bază a societăţii,  familia,  care este constituită din bărbat şi femeie.

Însuşi Dumnezeu o condamnă:

„Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urâciune.” (Levitic 18:22)

Haideţi să facem şi noi ceea ce ne îndeamnă Dumnezeu- să condamnăm păcatul homosexualităţii şi să nu-l acceptăm în societateaşi familia noastră, pentru că acceptându-l la alţii ca normă, la scurt timp va ajunge să fie acceptat şi în familiile noastre.

„Sexul povestit celor mici” – trebuie scos din librării.

Apreciem faptul că „premierul Vlad Filat  a cerut astazi retragerea din librarii a cartii Sexul povestit celor mici”,  care propagă imoralitatea, perversiunea şi homosexualitatea încă din anii copilăriei, vârstă în care cei mici nu pot face nici o deosebire între bine şi rău, ei au nevoie acum de dragostea părintească şi o educaţie corectă morală, nu de educaţia sexuală.  Deaceea este aplaudabilă şi binevenită iniţiativa premierului RM de a retrage acestă carte.

Dumnezeu să-l ajute în această iniţiativă şi să nu se lase intimidat de oamenii răi şi fără discernământ.

Sursa: http://m.protv.md/stiri/social/cartea-sexul-povestit-celor-mici-a-fost-interzisa-in-librarii.html

 

De ce elevul trebuie să-şi aprecieze profesorii?

Profesorii din şcolile publice nu fac parte din categoria lucrătorilor apreciaţi atât de ministerul învăţământului, cât şi de  discipolii săi.  Din experienţa proprie  şi din legile care se stabilesc  în învăţământ se pare că tot respectul trebuie să fie manifestat faţă de elevi şi nu profesorii care lucrează pentru aceşti elevi. Pe timpuri, când era întâlnit profesorul pe drum, trecătorii, mare şi mic, îşi ridicau pălăria în semn de mare respect. Acum, însă, nu mai este aşa respect şi apreciere faţă de profesor. Care este totuşi avantajul aprecierii profesorului?

1. Pentru că este persoana care investeşte în viitorul elevului.

Cu toţii ştim că de felul cum  înveţi în şcoală,   va influenţa fie pozitiv, fie negativ întreaga viaţă, pentru că de aceasta depinde diapazonul posibilităţilor tale. Adică atunci când ai învăţat bine în şcoală şi stăpâneşti bine materia,  poţi să-ţi alegi orice instituţie pe care ţi-o doreşti, dar dacă eşti conştient că nu ai însuşit bine la lecţii, atunci nu prea ai şanse la instituţiile superioare sau cele considerate de prestigiu. Înţelegând aceasta …

2.  Prin apreciere elevul îşi face bine.

Este bine ştiut că orice om când este apreciat pentru lucrul său el este încurajat ca să-l facă cât mai bine. Atunci când este apreciat,  data viitoare va veni la lecţie cu o mai mare satisfacţie şi se va pregăti mult mai bine şi eficient şi nu o va face numai pentru salariu, care este foarte mic, ca o rutină, ci va dori ca să fie cât mai interesantă lecţia şi eficientă, pentru că se simte util şi important în ceea ce face.

Şi invers,  dacă nu vei preţui  vei face ca profesorul să vină cu neplăcere la această lecţie şi va aştepta cu nerăbdare să treacă mai repede lecţia. Nu cred că o astfel de lecţie îţi va face şi ţie plăcere. De aceea te vei chinui atât tu,  cât şi el şi până la urmă nu vei avea prea mult folos din timpul petrecut la ore.

3.  Face nume bun părinţilor săi.

Prin aprecierea oferită , fiecare elev arată educaţia pe care a primit-o acasă de la părinţi. Biblia ne vorbeşte despre acest lucru:

„Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.” (Prov.10:1)

4.  Pentu că aşa ne învaţă Dumnezeu.

Să apreciem şi să preţuim atât  învăţătura pe care o primim , cât şi învăţătorii care ne transmit învăţături de valoare.

„Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul, cui datoraţi vama, daţi-i vama, cui datoraţi frica, daţi-i frica, cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea.” (Rom.13:7)

Iar în altă parte Apostolul Pavel zice despre presbiterii care îi  învaţă din Cuvântul lui Dumnezeu pe credincioşii  care au crezut în Domnul Isus şi doresc să studieze Biblia ca să facă corect voia lui Dumnezeu.

„Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura pe care o dau altora.” (1Tim.5:17)

Prezbiterii din Biserici au exact acelaşi rol pe care îl au şi profesorii din şcoli. Profesorii instruiesc tânăra generaţie şi-i zidesc pentru viaţa adultă, iar prezbiterii îi instruiesc pe credincioşi pentru  viitorul lor etern în Împărăţia lui Dumnezeu.

Dumnezeu să ne ajute să-i apreciem pe toţi învăţătorii noştri în orice domeniu, atât profesional, cât şi spiritual  şi aşa va fi zidită întreaga societate într-un spirit de apreciere şi dragoste.

Atacul la persoană

Fenomen des întâlnit în societate începând de la cei mici, care o fac din necunoaştere şi supărare, până la lideri de ţară, care o fac intenţionat sau neintenţionat  în faţa întregii ţări, dând astfel un exemplu negativ la toată naţiunea. Şi este folosit fie pentru autoafirmare, fie pentru a agresa şi a distruge omul, fie pentru alte scopuri murdare.

Ce este?

Potrivit DEX-ului „ 1. v. asalt. 2. (SPORT) înaintare. (~ul a fost la înălțime.) 3. v. agresiune. 4. v. criză (BOALĂ).”  atacul este o agresiune, violenţă menită să distrugă. Deci atacul la persoană distruge persoana, pe când atacul la problema persoanei, nimiceşte problema, fie ea o concepţie, idee greşită, fie comportament greşit.

Care este diferenţa între atac la persoană şi atacul la problemă?

Atacând persoana , de obicei, te concentrezi la o problemă a lui   şi-i caracterizezi întreaga personalitate prin prisma acestei probleme, trecându-l astfel în categoria celor răi, uneori poate fi cu vorbe urâte şi batjocoritoare. Când cineva face  aceasta:

• jigneşte persoana,
• trezeşte în individ un sentiment de răutate, ură şi dorinţă de răzbunare,
• face pe individ nu să-şi vadă problema şi cum să o amelioreze, ci îl vede pe celălalt ca pe  un vrăjmaş personal,
• creează un  zid de despărţire între aceste persoane aproape imposibil de distrus,
• nu rezolvă problema, ci o agravează.

Pe când atacarea problemei:

• nu atacă personalitatea,
• face posibilă o discuţie constructivă, care are şanse să ajungă la un consens,
• chiar dacă nu se ajunge la o concluzie comună, dar nu dă motive individului să te vadă ca pe un vrăjmaş (depinde de spiritualitatea lui),
• dă soluţii la rezolvarea problemei, poate aduce o schimbare în bine.

Care este soluţia ca să evităm  atacul  la persoană?

Dumnezeu ne învaţă cum trebuie să vorbim ca nu fie atac la persoană în cartea Sa, Biblia.

„Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase care v-ar putea ieşi din gură”. (Col.3:8)

„Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecaruia„. (Col. 4:6)

Mai mult, Dumnezeu nu numai că ne învaţă,  El ne poate da abilitatea şi puterea ca totdeauna să vorbim aşa cum o face El, atunci când Îl primim pe Domnul Isus ca Domn şi Mântuitor, intrând în legământ cu EL,  primim şi Duhul Sfânt care ne învaţă să vorbim.

„Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri învaţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învaţate de la Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovnicesti. Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie  şi nici nu le poate întelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el insuşi nu poate fi judecat de nimeni” (1 Cor. 2:12-15).

Dumnezeu să ne ajute ca toţi să învăţăm de la Dumnezeu ca să vorbim cu har şi spre zidire, ca astfel să ne bucurăm de relaţia unii cu alţii şi să trăim în dragoste, căci la aceasta am fost chemaţi.