Monthly Archives: Februarie 2010

Noi detalii în cazul de pedofilie din Dobrogea Veche, Republica Moldova

Quantcast

Aș dori să vă aduc la cunoștință noi detalii cu privire la cazul de pedofilie din Dobrogea. Săptămîna trecută, împreună cu juristul din asociația noastră, am participat la o confruntare verbală dintre partea bănuită de pedofilie și părțile vătămate, care a avut loc în cadrul comisariatului de poliție a  judeţului  Sîngerei. Am fos invitați din partea părinților copiilor vătămați și avocatului lor. Bănuitul a negat încă odată toate acuzațiile aduse la adresa lui. Însă cazul a intrat într-o altă dimensiune, întrucît între timp încă doi elevi  au depus plîngere la comisariatul de poliție împotriva lui Oleg Kojimeakin pe motiv de hărțuire sexuală. Pe aceste cazuri s-au mai întocmit două dosare penale  și definitiv cazul va fi transmis în scurt timp în judecată.Părinții părților vătămate ne-au spus că în Dobrogea sunt încă mulți minori care au trecut prin aceeași experiență, dar din momentul în care Kojimeakin se află la libertate,  părinții lor se tem să depună mărturii, întrucît nu doresc să murdărească imaginea copiilor săi.

Asociația noastră a fost unica organizație care a reacționat la durerea părinților în urma reportajelor difuzate de către posturile de televiziune pe marginea acestui caz. În buletinul următor vom reveni cu noi detalii.

Informaţii primite de la Asociaţia ProFamilia.

Sursa:  stiricrestine.ro

Anunțuri

Ce este pocăinţa?

Acest cuvînt este destul de des  întîlnit în ziua de azi atît în lumea creştină, cît şi între oamenii care nu au o viaţă de credinţă.   Domnul Isus ,  Ioan Botezătorul   şi apoi apostolii îi îndemnau pe oameni să se pocăiască şi să creadă Evanghelia . (Matei 3:1-2,Marcu 1:15, Fapte 3:19).

Dar ce înseamnă pocăinţă? De ce avem nevoie de ea? Ce implică pocăinţa? Iată cîteva întrebări la care voi încerca să răspund în articolul de mai jos.

I.   Nevoia pocăinţei.

O dată Domnul Isus a spus o pildă care arată de ce omul are nevoie de pocăinţă:

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi in subţire  şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire. La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.  Şi dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului, până şi cîinii veneau şi-i lingeau bubele.  Cu vremea, săracul a murit  şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul şi l-au îngropat. Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sînul lui  şi a strigat: „Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vîrful degetului în apă şi să-mi răcorească limba,  căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.” „Fiule”, i-a răspuns Avraam, „adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune şi Lazăr şi-a luat pe cele rele, acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit.  Pe lîngă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată.”  Bogatul a zis: „Rogu-te, dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu, căci am cinci fraţi şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.” Avraam a răspuns: „Au pe Moise şi pe proroci ,  să asculte de ei.”  „Nu, părinte Avraame”, a zis el, „ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.”  Şi Avraam i-a răspuns: „Dacă nu ascultă pe Moise şi pe proroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.” (Luca 16:19-31)

Deci vedem de aici că dacă nu crezi ceea ce este scris în Sfintele Scripturi (Moise şi prorocii) despre viaţa de după moarte şi nu te pocăieşti, atunci cu nici un chip nu vei ajunge în prezenţa lui  Dumnezeu.  Pentru că este scris: „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu…Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 3:23, 6:23)

II. Ce înseamnă pocăinţa?

La acestă întrebare a răspuns Domnul Isus unui fariseu care venise la El: „Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor. Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I-a zis: „Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?”  Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.” Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.

Să te pocăieşti înseamnă să fii născut din nou din Duhul şi aceasta nu este ca o naştere trupească , ci o naştere duhovnicească. Devii un om nou cu o gîndire nouă, cu priorităţi noi, cu decizii noi…  .  Şi acesta are loc cînd crezi în Domnul Isus Hristos din toată inima.

III.  Efectul pocăinţei.

Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. Între ei eram şi noi toţi odinioară, cînd trăiam în poftele firii noastre pămînteşti, cînd făceam voile firii pămînteşti şi ale gîndurilor noastre şi eram din fire copii ai mîniei, ca şi ceilalţi.  Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,  măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mîntuiţi). El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus, ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.  Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.  Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.  Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.”  (Efeseni 2:1-10)

De aici vedem cîteva lucruri că omul care se pocăieşte:

  1. Este mîntuit (salvat) prin credinţă, nu datorită faptelor sale. Şi are o poziţie în locurile cereşti.
  2. Nu mai trăieşte potrivit cu modul vechi de viaţă, care este după firea sa şi după dorinţele diavolului.
  3. El este zidit în Domnul Isus  faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umble în ele. Faptele sunt un rezultat al pocăinţei, nu o cale de a te pocăi.

Dragă cititor, tu ai făcut pasul de credinţă  să te pocăieşti ca să ai parte de Împărăţia lui Dumnezeu?

Capcanele ortografiei (ce-l / cel)

Omofonele ce-l / cel produc  deseori confuzii.   Pentru a le deosebi , trebuie să ţinem cont de următoarele:

  • scriem ce-l prin cratimă atunci cînd este vorba de două cuvinte ce se rostesc într-o silabă comună: ce-pronume relativ, l-pronume personal, pers.IIIsg, masc, forma neaccentuată.

De exemplu:      Cine primeşte învăţătura în Cuvânt să facă parte din toate bunurile lui şi celui ce-l învaţă. Cuvîntul subliniat se rosteşte într-o silabă , căci ce este pronume relativ, iar -l este forma neaccentuată a pronumelui personal îl la masc.pers.III.

  • scriem cel într-un singur cuvînt , deoarece este vorba de articolul demonstrativ-adjectival.

De exemplu:      Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua  şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.

Filmul “Isus” a înfuriat musulmanii din Pakistan.

Difuzarea filmului “Isus” în oraşul Pakistanez Srgodha, a fost întreruptă de atacul a 50 de musulmani asupra creştinilor care vizionau filmul. Gloata înarmată cu bâte, topoare şi lopeţi au atacat creştinii, au distrus retroproiectorul, au ars pelicula filmului, au furat baza de date cu toate informaţiile organizatorilor şi colecta adunată la eveniment.

Locul unde s-a difuzat filmul, era arhiplin de creştinii, care băteau din palme de bucurie la momentul învierii Domnului Isus, ceea ce a servit drept punctul de pornire a furiei musulmanilor aflaţi în jurul cinematografului improvizat. Câţiva creştini au fost răniţi, inclusiv şi trei evanghelişti, doi din ei fiind în stare gravă.Intervenţia bătrânilor comunităţii a restabilit pacea în sat după două ore de discuţii aprinse. Poliţia a refuzat să înregistreze acest fapt drept infracţiune…continuare pe   stiricrestine.ro.

Sursa: Invictory.org.

Marea Britanie va promova abstinenţa în şcoli

Marea Britanie începe să semnalizeze că intenţionează să abandoneze poziţiile extreme privind sexualitatea pe care le-a promovat pînă acum în şcolile elementare. Guvernul britanic a anunţat că pregăteşte standarde educative noi privind educaţia sexuală a copiilor începînd de la 11 ani . Începînd din septembrie 2010, în şcolile britanice se va accentua abstinenţa, importanţa căsătoriei şi necesitatea pregătirii pentru viaţa conjugală şi parentală de la o vîrstă fragedă. Vezi articol .

Este  salutabilă această iniţiativă a guvernului britanic, mai ales că Marea Britanie este una din ţările care a acceptat de mulţi ani promovarea homosexualităţii . Se pare că au observat, abia acum, că ceea ce au ales să tolereze i-a adus la distrugerea corectă a conceptelor despre familie şi sexualitate , prin aceasta formînd o societate cu nonvalori,  şi vor să ia decizii de corectare a acestei situaţii prin introducerea unor standarte noi care vor promova  în şcoli ideea de abstinenţă , de  căsătorie  sănătoasă realizată doar între parteneri de sex diferit.

Dumnezeu să-i ajute să realizeze ceea ce şi-au planificat!

Sursa: http://www.alianta-familiilor.ro

Legi scrise şi nescrise în familie.

Întrebare:
Puteţi să lăsaţi un articol despre statutul soţilor în căsătorie, şi ceva despre combinarea legilor scrise şi nescrise în familie.

I. În primul rînd, atît soţul, cît şi soţia au aceeaşi valoare înaintea lui Dumnezeu.   „…în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. Căci, dacă femeia este din bărbat, tot aşa şi bărbatul prin femeie, şi toate sunt de la Dumnezeu.”

II. Ca rol , fiecare îşi are responsabilitatea  sa :

A. Bărbatul este capul familiei „Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii şi că Dumnezeu este Capul lui Hristos.” De  aceea lui îi revine să ia deciziile şi iniţiativa în familie, cît şi resposabilitatea de a o iubi şi a o întreţine. „Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană. Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta se iubeşte pe sine însuşi.  Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica

B. Femeia este un ajutor potrivit pentru bărbat, acesta este scopul creării femeii. Încă de la Genesa Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.” De aceea ei îi revine să asculte şi să se supună lui:  „Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;  căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.” Desigur că această supunere este o alegere a femeii, nu o impunere din partea bărbatului.

De aceea pornind de la aceste două  învăţături, în fiecare familie sunt legile sale „scrise şi nescrise” care pot varia, de la o familie la alta, în dependenţă de educaţia şi deprinderea fiecăruia. Dar indiferent de acest lucru trebuie să fie nişte legi care guvernează în familie, ca acesta să fie puternică, statornică şi în care membrii ei sunt împliniţi şi fericiţi. Şi aceste legi sunt date de Cel ce a creat căsătoria  –  Dumnezeu, în Cuvîntul Său.

Pentru mai multă claritate , vă îndemn să studiaţi cursul „Căsătorie fără regrete”!

Elevi violaţi de profesorul homosexual

Azi am privit acest reportaj pe

http://jurnaltv.md/#61726&20100130&61727&&3610&3595&3597 despre un caz şocant. Este vorba de  o şcoală din satul Dobruja Veche, r-nul Sîngerei   în care un profesor de română a violat doi dintre elevii săi.  Este evident că profesorul este homosexual, fiindcă a violat băieţi şi nu fete şi mai poate fi învinuit şi de pedofilie.  În ultima vreme mass-media tot mai des prezintă astfel de cazuri, cel mai recent fiind cel de la Puhoi , Ialoveni, şi se pare că toate vorbesc despre nivelul mare de imoralitate din ţara noastră . Cînd s-a mai auzit aşa ceva?…

Din reportaj vedem că cei doi copii nu au spus nimic nimănui timp de un an , timp în care au fost abuzaţi sexual de profesor sub diferite pretexte. Vă imaginaţi, un an de zile? Cu ce frică şi stres mergeau aceşti elevi la şcoală zilnic, nemaivorbind că disciplina  limba română este de 5-6 ore săptămînal, aproape în fiecare zi aveau în orar româna. Ne întrebăm : cum a ajuns el acolo ? Nu cumva a căutat cu insistenţă să aibă acest serviciu ca să poată „să-şi exercite bine funcţia” ? Şi de ce refuză să dea explicaţii publice şi evită mass-media? Dacă se consideră nevinovat, de ce nu este liber şi nu-şi apară poziţia?

Şi aceasta are loc în contextul în care se merge spre  insistarea adoptării Legii nediscriminare cu sintagma „orientare sexuală”… Legea nu a fost adoptată, dar deja imoralii din ţară acţionează, dar mai ales atunci cînd o vor promova , ce credeţi că se va întîmpla? Este un tablou groaznic şi care cere  acţionare. Să ne unim cu toţi eforturile şi să acţionăm :  să cerem pedepsirea acestui profesor şi anularea sintagmei „orientare sexuală” din conţinutul acestei legi.