Familiar și familial sunt paronime, adică cuvinte cu formă asemănătoare, dar conținut diferit, de aceea vorbitorii le și confundă deseori.
Pentru a le folosi corect, este necesar să cunoaștem următoarele lucruri:
FAMILIÁR, -Ă, familiari, -e, adj. 1. (Despre exprimare, limbaj, stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea obișnuită; simplu, fără pretenții. ♦ (Despre atitudini, comportări etc.; p. ext. despre oameni) Simplu, prietenos, apropiat; p. ext. care este fără respectul cuvenit, ireverențios. 2. Care este binecunoscut, obișnuit cuiva. [Pr.: -li-ar] – Din fr. familier, lat. familiaris.
FAMILIÁL, -Ă, familiali, -e, adj. Care aparține familiei (1), privitor la familie; destinat familiei. [Pr.: -li-al] – Din fr. familial.
De exemplu:
S-a întors repede din călătorie, căci au apărut niște probleme familiale.(probleme de familie)
Situația ei familială a rămas până acum neclară.
Felul său familiar(simplu, prietenos) de a-mi vorbi mi-a dat curaj să acționez.
Am avut o discuție familiară cu tinerii din localitate.
Deci, ambele cuvinte sunt corecte, este responsabilitatea noastră să le cunoaștem sensul și să le folosim la locul potrivit.
Ghenadie & Diana Curbet 