Tag Archives: clișee internaționale biblice

Clișee internaționale (2)

În articolul din numărul trecut am prezentat câteva din clișeele internaționale de origine biblică și semnificația lor. În acest articol voi continua încă cu câteva din ele.

 A aștepta sau a pica mană cerească

Această expresie are originea în Vechiul Testament și se referă la hrana pe care o trimitea Dumnezeu poporului Israel când acesta pribegea în pustie timp de 40 de ani, ieșind din robia Egiptului. Astfel El le purta de grijă și le asigura hrană pentru fiecare zi, ei trebuiau doar să se încreadă în El și să asculte de El.

Expresia respectivă are înțelesul de surpriză plăcută, bogată, belșug obținut fără efort.

Turnul Babel

Turnul Babel, loc despre care vorbește Biblia în cartea Genesa:

De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului. (Genesa 11:9)

Este locul unde se vorbesc multe limbi care se amestecă unele cu altele până la confuzie; reuniune haotică a unor persoane care vorbesc fiecare în limba lui, fără să se poată înţelege între ele; ideea de confuzie, amestec, încâlceală, babilonie.

Vițelul de aur

Această expresie își are originea în cartea Exod, atunci când Moise s-a urcat pe munte ca Dumnezeu să-i dea Legea și a lipsit 40 de zile, timp în care poporul a decis să adune toate obiectele din aur pe care le aveau cu sine și să facă un vițel din aur la care să se închine, în loc să se închine la Dumnezeul adevărat care i-a scos din țara Egiptului. Expresia este un simbol atât al bogăției, al belșugului, cât și al idolatriei.

 

Să vorbim corect!

 

 

 

 

Anunțuri

“De la Ana la Caiafa” și alte clișee internaționale

Clișeele(sau expresiile frazeologice) internaționale sunt expresiile stabile cunoscute(devenite șablon) de mai multe națiuni.

Vă propun câteva din ele care au origine biblică:

A purta de la Ana la Caiafa

Despre aceste personaje găsim scris în Evanghelii:

L-au dus întâi la Ana; căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. Și Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod.” (Ioan 18:13-14)

Ana era socrul lui Caiafa, care a ezitat să-L judece pe Hristos, trimițându-l la Caiafa, marele preot. Acesta din urmă l-a trimis la Pilat.

Astăzi, expresiile conținând această sintagmă se folosesc pentru situațiile când cineva este trimis de la o persoană la alta, fiecare ezitând să îi soluționeze o cerere sau o problemă, sau, mai important, să îi facă dreptate. Deci, această expresie semnifică o amânare, o tergiversare a unei rezolvări de problemă.   Se foloseste in contexte ca:

  • Sunt trimis de la Ana la Caiafa!
  • M-am săturat să mă duc de la Ana la Caiafa

A se spăla pe mâini ca Pilat din Pont

Această expresie se referă la dregătorul roman Pilat de pe timpul împăratului Tiberiu Cezar, este cel care a rostit sentința de condamnare a Domnului Isus, deși a declarat nu o dată că nu găsește nici o vină în El, dar sub presiunea mulțimii înverșunate a evreilor Îl condamnă la răstignire pe Isus, eliberându-l din temniță pe un tâlhar, Baraba. După aceasta s-a spălat pe mâini înaintea mulțimii adunate ca să-și arate că nu este vinovat de sângele Domnului Isus.Această expresie înseamnă a nu se implica într-o dispută; a nu-și asuma responsabilitatea într-o situație critică, a se eschiva.

Alfa și Omega

Alfa și Omega sunt, la origine, prima, respectiv, ultima literă din alfabetul grecesc. Acestea au generat, de-a lungul timpului, două expresii foarte des utilizate:

de la alfa la omega, însemnând a epuiza o temă, un subiect; a fi cercetat un lucru, o cauză, de la un capăt la altul. În situații similare, astăzi se mai spune și „de la A la Z(et)”.

a fi alfa și omega, expresie echivalentă cu „a fi cheia și lăcata” sau „a fi pâinea și cuțitul”, adică a reprezenta tot, un om care dispune de toate mijloacele pentru a realiza ceva, care le are pe toate la îndemână, un factotum.

În ultima carte din Biblie, Apocalipsa, Domnul Isus Se prezintă pe Sine ca Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. El este Cel Atotsuficient atât pentru viața de acum, cît și pentru cea veșnică.

A fi țap ispășitor

 Expresia aceasta își are originea în Vechiul Testament și era țapul pe care marele preot, la sărbătoarea Ispășirii, punea toate păcatele poporului Israel și era alungat apoi în pustie, astfel țapul plătea pentru păcatele poporului. Figurat se referă la o persoană asupra căreia se aruncă vina pentru greșelile altora.

 

Să vorbim corect!